marți, 24 ianuarie 2012

Capitolul 1

                             Capitolul I-Intalnirea

   Fluturi zburau in jurul meu, soarele stralucea, o zi frumoasa de vara, cineva ma imbratiseaza, dar cand sa ma intorc pentru a vedea cine e, sunt trezita de un zgomot puternic facut in fata ferestrei mele. Baietii sunt matinali, daca lucreaza tot asa in cateva zile o sa fie gata cu fatada. Ma intrept spre bucutarie (numai asa nu se poate numi, pentru ca "bucataria" mea e formata doar dintr-o masa, 4 scaune o ghiuveta si un frigider, trebuie neaparat sa o utilez)pentru a-mi face micul dejun, cand aud soneria de la usa.
  --Vin acum!
  --Buna dimineata! spune el cu ochii cat cepele. Acum imi dau seama ca eu sunt inca in pijamale, acestea fiind formate doar dintr-o pereche de pantaloni scurti si un maiou cu pisicute.
  --Buna dimineata si tie.
  --Deci, lemnul de pe fatada il lasam maro sau...
  --Deja ati terminat de vopsit?
  --Dap, alba ca laptele! sunt foarte eficienti, imi place de ei.
  --Ok, as vrea ca lemnul sa fie negru.
  --Ati inteles baieti lemnul o sa fie negru, fara discutii... spune el indepartandu-se.
   Ma intorc spre bucatarie, stomacul mu trimtand creierului tot felul de mesaje si imagini ceea ce se traduce cu "mi-e fooooooamee", cand deschid frigiderul, ce sa credeti, suna soneria, din nou!
  --Asta nu se poate intampla! Vin acum!
  --Buna dimineata, sunteti Patricia Froster?
  --In carne si oase, de ce intrebati?
  --De la magazinul din centru, v-am adus mobila, vopselele si celelalte materiale.
  --Ah, da, le puteti pune in garaj, e detul loc acolo, inca nu mi-am adus masina.
  --Bine atunci, hai baietii, incepeti sa descarcati.
  --Stati putin!
  --Da, spuneti.
  --Cat trebuie sa va platesc?
  --Pai, 2500 de lei.
  --Ok, uitati aici.
  --Buna, mai trebuie sa semnati aici.
   Insfarsit, inapoi la micul dejun, cerealele cu lapte ar trebui sa ajunga, nici nu apuc sa iau 3-4 inghitituri, cand se aude soneria, DIN NOU!
  --Vin!Vin! Chiar ma gandesca sa demontez chestia aia distrugatoare de liniste. Cel putin m-am schim... Drace! nu m-am schimbat. Oricum m-au mai vazut imbracata asa, deci nu prea mai conteaza. Deschid usa si aproape ma izbesc cu capul de un piept destul de tare, dar care era intr-un fel moale si cald, te invita sa il strangi in brate. Imi ridic privirea si intalnesc doua lacuri de un albastru intunecat, in care te poti pierde cu mare usurinta, si in care se observa o usoara urma de amuzament.
  --Buna dimineata!
  --Buna dimineata! Intra.
   Cred ca e singurul tip pe care l-am intalnit in dimineata asta si nu s-a holbat la mine. In schimb o fac eu, modul in care ii sta tricoul si....PATRI REVINO-TI!
  --Deci tu esti...
  --Scuze, am uitat sa ma prezint, ma numesc Matias Darkfaith, mama m-a rugat sa te chem sa iei pranzul cu noi.
  --Deci, pe la cat spune mama ta ca trebuie sa fiu acolo?
  --Cum? Accepti asa usor?
  --Pai, dupa cum cred ca ai observat si tu sunt in plina renovare, bucataria inca nu a ajuns la stadiul asta.
  --Crede-ma, dupa ce o s-o intalnesti pe mama si daca m-ai mentionezi si de faza cu bucataria, ar face orice pentru a te convinge sa mananci la noi. Nu ca m-ar deranja asta. Ultima parte mi se pare ca a murmurat-o doar pentru el, desi eu am auzit-o foarte bine. De ceva vreme simturile mele sunt mai ascutite decat inainte.
  --Deci la ce ora?
  --Pai cam pe la 13:00, cam pe atunci, mama va fi foarte fericita sa auda ca te-am convins.
  --Ok, ne vedem atunci, a si salut-o din partea mea.
   Am reusit insfarsit sa mananc ceva, dupa ce strung masa si mai adun ce am imprastiat pe aici aseara, ma indrept spre dormitor, in aceelasi timp dandu-mi seama ca mai am doar 30 de minute la dispozitie. O tinuta mi se formeaza in minte, cand sunt distrasa de un biletel strecurat pe sub usa.
      
               "Ne-am luat cu vorba si am uitat sa iti spununde sa vii, chiar in casa de vizavi. Am vrut sa intru sa-ti spun, dar ma gandeam ca esti ocupata. Ne vedem la pranz!
                                                         Matias"

   Am ramas intr-un final la o bluzita rosie, asortata cu blugi negri si balerini negri cu buline.
   Trag aer adanc in piept, pentru a-mi face curaj. As rezista mai bine la o lupta corp la corp cu agentii federali decat sa ma confrunt cu un pranz in familie. Inconstient intind mana spre soneria, in cateva secunde, usa se deschide, eu fiind intampinata de o doamna destul de inalta, cu parul negru si cu aceeasi ochii de un albastru adanc ca ai lui Matias.

6 comentarii:

  1. ce dragutz...chiar imi place foooooooarte mult ideea...oare ce se va intampla in continuare???

    RăspundețiȘtergere
  2. Wwwww..... prima intalnire nu ? O fi Dragoste la prima vedere ?
    Anyway , imi place mult ficul . Abia astept urmatorul cap :D

    RăspundețiȘtergere
  3. Superb!E fantastic!Astept urmatotul capitol!
    Imi place mult de tot!
    :*:*

    RăspundețiȘtergere
  4. Wow superb!Imi place cum scri:x:x:x:xDupa cum mi-am imaginat-o pe Patricia pare o fire foarte rebela si draguta in acelasi timp:x:x:xLike Like...trec la urmatorul:x:x

    RăspundețiȘtergere
  5. Ce tare!! Saraca fata nu apuca sa faca doi pasi ca "Ding-dong" :)):))
    Extrem de frumos,imi place acest prim capitol.Si cea mai buna parte...a aparut Matias asa din prima :X:X Cred ca el va fi personajul meu preferat...dar mai ramane de vazut :)

    RăspundețiȘtergere
  6. Imi place mult! Acum ti-am descoperit blogul, si sunt super incantata! Ma duc la next!!

    RăspundețiȘtergere